1. Gândul de a lua în mână o floare produce în creier prima serie de acțiuni.
2. Ochii văd floarea și declanșează a doua serie de potențiale de acțiuni.
3. Lobul occipital înregistrează imaginea văzută.                
4. Lobul temporal asociază imaginea celor văzute cu ceea ce își amintește despre flori și produce o altă serie de potențiale de acțiuni.
5. Lobul frontal ne permite să ne concentrăm în continuare în timp ce întindem mâna după floare.
6. Când proiectam mișcarea si întindem mâna după pensulă, lobul frontal și cel parietal ne ajută să începem acțiunea de mișcare a brațului, mâinii și degetelor și declanșează anticiparea senzorială a senzației lăsate de floare.
7. Lobul parietal ne permite să simțim că avem floarea în mână, îi putem simți forma, suprafața petalelor, tulpina, frunzele.
8. Cerebelul îndruma mișcările fine ca să putem întinde mâna și să apucăm floarea.

Când nu mai este necesar să depunem efort ca să întreprindem o anumită acțiune, înseamnă că ne-am format o amintire implicită, în momentul în care o amintire devine implicită, orice gând de acțiune activează în mod automat corpul să îndeplinească sarcina respectivă. Învățarea unei limbi este un exemplu de tranziție de la amintiri explicite la amintiri implicite.